MEMORANDUM: Compensații și restricții

Nr. întreg. 31 / 20 ianuarie 2022
Către:
Guvernul României
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
Ministerul Finanțelor
În atenția:
Domnului Nicolae Ionel Ciucă – Prim Ministru
Domnului Constantin Daniel Cadariu – Ministrul Antreprenoriatului și Turismului
Domnului Adrian Câciu – Ministrul Finanțelor

MEMORANDUM
Tema: Compensații și restricții

Continuarea schemelor de ajutor de stat privind oferirea unor granturi în vederea acoperirii parțiale a pierderilor întreprinderilor din domeniul turismului (structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism), a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19.

Necesitatea compensațiilor

Pandemia COVID-19 a reprezentat și reprezintă în continuare un șoc major pentru economia globală și implicit
pentru economia națională. În acest context, industria turistică (structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții
de turism) este printre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale.
Acest efect a fost pe de-o parte urmare a restricțiilor necesare și aprobate de Guvernul României în timpul Stării
de Urgență și în timpul Stării de Alertă.
În baza Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, a Legii nr.
55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a Hotărârii
Guvernului nr. 394/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor care se aplică pe
durata acestora pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 au fost stabilite restricții de
funcționare pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea în domeniu (unitățile de alimentație publică,
atât cele independente, cât și cele care funcționează în cadrul unităților de cazare), restricții ce au constat în
suspendarea temporară începând cu data instaurării stării de urgență ce a fost urmată de starea de alertă pentru
unitățile care funcționează în spații închise.
HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normală la 5,07%
în formarea PIB, antrenând efecte puternice și în alte sectoare conexe (turism, produse din carne, băuturi, tutun)
HoReCa este cel mai afectat sector din economia românească din cauza pandemiei în 2020, avem cifre oficiale: –
44% venituri / – 79% profit / -17% valoarea contabilă active fixe (deci nu au fost posibile investițiile).

Măsurile obligatorii impuse de autoritățile competente au avut un impact negativ direct asupra întreprinderilor din sectorul de alimentație publică (restaurante și alte servicii de servire a mesei), ducând la suspendarea activității
acestora din motive neimputabile lor și, în consecință, la trimiterea personalului angajat în șomaj tehnic, iar în multe cazuri la disponibilizări.
În plus, cazul specific al structurilor de cazare și al agențiilor de turism, a fost vorba de o reducere inerentă a
cererii ca efect direct al pandemiei, pierderile întreprinderilor în cauză fiind determinate, pentru perioada
menționată, de restricțiile administrative impuse prin Ordonanța Militară nr. 2/2020 privind măsuri de prevenire a
răspândirii COVID-19 și a actelor subsecvente, dar și de scăderea cererii datorate reticenței de a călători.
Conform datelor statistice oficiale, furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică a scăzut la jumătate în perioada ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, iar înnoptările turiștilor străini au scăzut cu aproape 80%.
Conform informațiilor primite din partea Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România –
HORA, toată această situație a contribuit la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 80% în 2020 față de anul
2019, iar circa 40% dintre operatori au fost nevoiți să își suspende activitatea.
Pe de altă parte, Asociația Națională a Agențiilor de Turism – ANAT estimează o scădere a volumului de afaceri al
agențiilor de turism cu 60% în anul 2020 comparativ cu anul precedent și, pe baza informațiilor oferite de Asociația
Internațională de Transport Aerian – IATA, speară la o revenire la volumele din anul 2019 abia în perioada 2023-
2024.
Profitul consolidat la nivelul intregului sector HoReCa a inregistrat o contractie cu -77% pe parcursul anului 2020
comparativ cu anul anterior. Suplimentar, 45% dintre companiile active in sectorul HoReCa au raportat pierderi pe parcursul anului 2020, comparativ cu doar 8% in anul 2019. Considerand si companiile cu un grad foarte ridicat de indatorare (> 90% din active), aproximativ 7 din 10 companii active in sectorul HoReCa prezenta un risc major de insolventa la finalul anului 2020, comparativ cu doar 30% in anul 2019.
Totodată, incertitudinea fără precedent din activitatea HoReCa,în contextul pandemiei Covid-19, a generat un
minim istoric al investitiilor noi realizate, care au lipsit aproape cu desavarsire. Astfel, scaderea valorii contabile cu
17% pentru activele fixe (cladiri, terenuri, utilale, mobilier, echipamente, vehicule etc.) pe parcursul anului 2020 a
fost cauzata de amortizarea activelor (cca. 10%) si vanzarea unor active pentru restrangerea activitatii economice.
In acest context, provocarile cele mai mari pentru companiile din sectorul HoReCa au fost multiple:
discontinuitatea activitatii, restrangerea capacitatii si scaderea vanzarilor, retentia personalului calificat, acoperirea
costurilor fixe, discontinuitate in aprovizionare, gestiunea stocurilor, cresterea costurilor de aprovizionare pentru
materie prima, scumpirea facturilor la energie si utilitati.
Din aceste motive, asociațiile patronale din domeniul turismului (HORA, ANAT, FIHR, OPRBR, FPTR) au transmis
constant Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri o serie de solicitări de sprijin. Pe același subiect,
reprezentanții Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri au avut o serie de consultări cu asociațiile
reprezentative din domeniul turismului, dar și alți reprezentanți ai mediului privat din domeniul turismului, în care sa subliniat necesitate și oportunitatea aprobării continuării schemelor de ajutor de stat.
Baza legală
▪ Art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul
ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

▪ Art. 3.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01),
publicată în Jurnalul Oficial al UE din 20.03.2020 și versiunile autentice ale modificărilor aduse acestuia, C(2020) 2215 din 3 aprilie 2020, C(2020) 3156 din 8 mai 2020, C(2020) 4509 din 29 iunie 2020 și C(2020)
7127 din 13 octombrie 2020
▪ Art. 107 și 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
secretariat@aliantaturism.ro | www.aliantaturism.ro
▪ Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a
articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al
Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de
stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.
▪ Prezentele măsuri de ajutor de stat se vor acorda după obţinerea avizului Consiliului Concurenței și după
obținerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene.

De ce trebuie continuată schema de compensări

1.Pentru că în 2021 au continuat restricțiile în contextul pandemiei, care au cauzat reducerea și limitarea
activității în HoReCa, fără voia antreprenorilor.

2.În 2021 numărul de cazuri COVID a fost dublu vs 2020, cu multe restricții care au afectat continuitatea
pe parte de aprovizionare, atragere a forței de muncă

3.Având în vedere aceste restricții care au continuat, estimăm că veniturile în HoReCa au crescut cu 35%
în 2021 vs 2020, dar încă sunt la sub 24% vs 2019 (un an de referință de activitate normală a industriei)

4.HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normală
la 5,07% în formarea PIB, antrenând efecte puternice și în alte sectoare conexe (turism, produse din
carne, băuturi, tutun)

5.Astfel, ponderea veniturilor HoReCa în PIB a crescut la 1,8% în 2021, vs 1,5% în 2020, dar este sub
media de 2,6% – 2,7% din perioada 2015-2019

6.Pentru că HoReCa este cel mai afectat sector din economia românească din cauza pandemiei în 2020,
conform cifrelor oficiale: -44% venituri / – 79% profit / -17% valoarea contabilă active fixe (imposibilitate
de a face investiții)

7.53% din companiile din HoReCa au risc mediu și mare de insolvență (calcul estimare model Altman Zscore), mult peste media națională (38%). Afacerile din HoReCa sunt vlăguite dupa 2020, creșterea din 2021 nu a fost suficientă pentru întărirea companiilor la nivelul precedent pandemiei, dacă nu sunt sprijinite și acționarii îți pierd interesul, iar costurile fiscale pentru stat (taxe pierdute) sunt mult mai mari
decat efortul pentru susținerea schemei de sprijin.

SITUAȚIE COMPENSĂRI 2020 și parțial 2021

Pentru a avea continuitate în dialog, este esențial să centralizăm măsurile compensatorii acordate în anul 2020,
care nu au fost suficiente, dar care au fost bine venite, și pentru care multe companii încă așteaptă plățile.

1.Măsura HoReCa – despăgubiri pentru industrie în formula „20% din diferența cifrei de afaceri” publicată
în MO13301/31.12. 500 de milioane de euro alocate pentru turism. 8369 de companii acceptate în schemă.

2.Acordarea șomajului tehnic în valoare de 75% din salariul brut lunar.

3.Implementarea sistemului de lucru„Kurzarbeit”

4.Scheme de finanțare a microîntreprinderilor, PFA urilor și IMM urilor din industrie prin cele trei măsuri:
microgranturi, Granturi de capital de lucru si Granturi pentru investiții

5.Suspendarea taxei de ocupare a domeniului public, până la finalul lunii iunie 2021

6.Suspendarea impozitului specific in 2020 si semestrul I din 2021

7.Recuperarea datoriilor de la stat de către companii (concedii medicale, TVA), fără control în prealabil. A
existat un ritm mai accelerat decât perioada precedentă dar nu mulțumitor.

8.Păstrarea valabilității avizelor și autorizațiilor de funcționare a operatorilor din Horeca din 2019 pentru
2020, fără a mai fi necesară depunerea de noi documentații.

9.Decontarea a 41,5% din salariul brut, persoanelor reîncadrate în muncă, după ieșirea din etapa
șomajului tehnic.

Măsurile sanitare impuse de guvernul României pentru prevenirea și limitarea extinderii pandemiei Covid-19 au cauzat vulnerabilizarea financiară fără precedent a companiilor active în sectorul HoReCa. Provocările vizibile înperioada 2020-2021 nu au luat sfârșit, în contextul unor posibile noi valuri pandemice care pot lovi populația României, extrem de vulnerabile din cauza ratei de vaccinare foarte scăzute prin comparație cu alte șări din UE.
În acest context, se impune continuarea măsurii de sprijin pentru compensarea pierderilor de vânzări și profituri raportate de companiile active în sectorul HoReCa, respectiv 20% din scăderea vânzărilor prin raportare la anul de referintă 2019. La momentul prezentului memorandum (ianuarie 2022), informatiile financiare aferente anului 2021 nu sunt disponibile, acestea urmând să fie depuse și înregistrate în evidențele ANAF până la data de 31 mai, conform legislației în vigoare. În ciuda acestui fapt, se poate face o estimare a veniturilor obținute de sectorul HoReCa pe parcursul anului 2021, avand in vedere urmatoarele:
▪ Multiplicatorul istoric venituri HoReCa / PIB-ul Romaniei pentru perioada 2015-2020. În condițiile în care,
la data prezentului studiu, se cunosc deja datele certe privind evolutia PIB pentru primele trei trimestre,
PIB-ul nominal pentru anul 2021 utilizat in calcule este de 1.190.300 milioane lei (conform executia
bugetara MFP pentru perioada ianuarie – noiembrie 2021 –
https://mfinante.gov.ro/documents/35673/162114/bgc30112021.pdf )
▪ Masurilor sanitare de prevenire și limitare a răspîndirii pandemiei Covid-19 în rândul populatiei care au
fost asumate de guvern în perioada 2020-2021. Astfel, conform datelor publicate, numărul de cazuri
Covid-19 raportate în România la finalul anului 2020 se ridica la 632.263. Anul 2021 a fost mult mai dificil
din această perspectivă, in condițiile în care numărul total de cazuri Covid-19 a ajuns la 1.807.223,
reflectând astfel o dublare a numarului de cazuri noi fata de anul precedent.

Pentru anul 2021 și 2022, propunem următoarele măsuri de sprijin esențiale:

1.Măsura Horeca – despăgubiri în fomula 20% din diferența cifrei de afaceri, pe 2021 comparativ cu 2019.

2.Finalizare plată M2.

3.Compensare taxe datorate cu cele de recuperat de la stat. Cont de compensare.

4.Anularea impozitului specific pentru contribuabilii din domeniul HoReCa, pe primele 6 luni ale anului 2022 potrivit legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități

Măsurile de sprijin propuse influențează direct capacitatea operațională a întreprinderilor din acest sector de a-și
menține și relua activitățile pe o piață de consum grav afectată de pandemia de COVID-19, iar prin neluarea
acestor măsuri de sprijin, întreprinderile se pot confrunta cu grave dificultăți în desfășurarea activităților curente și
cu impact direct asupra veniturilor bugetului de stat, dar și asupra creșterii ratei șomajului în România.
Continuarea Măsurii 20%
Ajutoarele de stat aferente prezentei scheme se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în vederea acoperirii parțiale a pierderii din cifra de afaceri suferită în anul 2021, comparativ cu anul 2019.
Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt întreprinderi înființate în baza prevederilor Legii societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, care îndeplinesc la data depunerii cererii de finanțare,
criteriile de eligibilitate impuse de legislația în domeniul ajutoarelor de stat și condițiile de eligibilitate prevăzute în
schema de ajutor de stat, inclusiv cele impuse de legislația în domeniul ajutoarelor de stat.
Beneficiarii prezentei scheme sunt agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEN
7911, 7912, 7990, structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform
codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590, structuri de primire turistică cu funcțiune de alimentație, care desfășoară
activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630, înregistrate pe teritoriul României, inclusive companiile
care au deschis afaceri în cursul anilor 2019, 2020 și 2021.
Pentru întreprinderile care desfășoară activități de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, cu certificate
de clasificare valabile, sunt eligibile pentru a fi introduse în baza de calcul, serviciile de cazare astfel cum sunt
definite la art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în
România, cu modificările și completările ulterioare, precum și serviciile suplimentare oferite contra cost persoanelor cazate, în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr.
65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de
primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și
completările ulterioare.

Pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei beneficiarii care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a. Nu au mai primit un alt ajutor conform secțiunii 3.1 din Comunicare, sau dacă au primit, ajutorul primit însumat
cu alte ajutoare pe schemele de ajutor cu cadru temporar in perioada pandemiei sa nu depășească 1.800.000
Eur conform limitei stabilite prin Cadrul Temporar privind ajutoarele de stat adoptat de Comisie in 28.01.2021
(art 22 – punctul a.)
b. Nu se află în insolvență la momentul înscrierii în cadrul schemei de ajutor de stat;
c. Nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii
au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;
d. Toate intreprinderile eligibile isi vor menține activitatea cel puțin 6 luni după obținerea grantului.
e. Nu se aflau în dificultate financiară în conformitate cu prevederile articolului 2 (18) al Regulamentului (UE) nr.
651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața
internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat la data de 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu
dificultăți sau au intrat în dificultate ulterior, din cauza pandemiei de COVID-19.
f. Companiile care si-au deschis afacerile în decursul anilor 2019, 2020 sau 2021, fiind firme nou înființate la
debutul pandemiei si care astfel nu pot realiza o comparație cu anul de referință, vor beneficia de un grant în
cuantum echivalent al încasărilor mediei lunare din perioada activă desfășurată de firmă în anul 2021,
adică o lună de încasări la valoarea medie.

Ajutoarele de stat acordate în cadrul prezentei scheme vor fi cumulate cu toate ajutoarele de stat acordate în baza
Comunicării Comisiei – cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul
actualei epidemii de COVID-19 şi se supun limitelor de cumul stabilite în cadrul capitolului 3.1 al aceleiași
comunicări a comisiei.
Plata granturilor în cadrul prezentei schemei de ajutor de stat se realizează din bugetul de stat.
Bugetul schemei de ajutor de stat
Bugetul schemei de ajutor de stat va fi de 280 milioane euro.

Compensare taxe datorate cu cele de recuperat de la stat. Cont de compensare.
Tot mai multe întreprinderi, din toate domeniile, se confruntă cu situația de a fi atât debitori, cât și creditori ai Bugetului statului. Pentru datorii li se percep penalități, uneori sunt executați silit, alteori apelează la eșalonări, dar chiar și așa penalitățile curg. În același timp au creanțe, chiar dacă reprezintă alte surse bugetare: concedii medicale, șomaj, TVA etc., unele vechi de mai mulți ani, pentru care autoritățile statului niciodată nu respectă termenele de plată/rambursare și nici nu Ii se pot solicita penalități decât pe cale judecatorească, adică foarte anevoios. În prezent nu există procedura de compensare a datoriilor cu creanțele decât dacă acestea sunt administrate de aceeași autoritate publică.
PROPUNERE
Propunerea noastră este de creare (prin modificarea corespunzătoare a Codului de procedură fiscală) a unui mecanism de stingere a acestor arierate, ceea ce ar aduce mai multă lichiditate în piață și ar elimina procedeul plăților în ambele sensuri.

Efectele măsurilor
Scopul măsurilor de sprijin este să asigure continuitatea activității operatorilor economici din sectorul turistic,
structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism, grav afectați de impactul economic al epidemiei de
coronavirus prin îmbunătățirea accesului la lichidități, pentru a-i ajuta să își continue activitatea și să păstreze
locurile de muncă.
Prezentele măsuri de ajutor de stat stimulează supraviețuirea și relansarea acestui sector prin:

salvarea de la faliment a unui număr important de actori economici din sector și salvarea locurilor de muncă generate de aceștia. Intrarea acestora în faliment ar genera un efect de domino economic ce ar avea grave implicații economice la nivel național

stimularea întreprinderilor din acest sector să mențină activitatea pentru o perioadă de minimum 6 luni. În contextul celui de-al cincilea val al pandemiei, în care deja au fost aplicate noi restricții și probabil vor mai urma altele, se impune adoptarea de urgență a măsurilor de sprijin pentru continuarea și restartarea activităților economice în acest sector.
Restricțiile privind funcționarea unităților de alimentație publică și respectiv circulația turistică

Circulația turistică
În luna decembrie 2021, chiar înaintea sărbătorilor de iarnă, s-au modificat fundamental condițiile de intrare în România. Deși lista semafor și-a demonstrat eficacitatea, asigurând un echilibru funcțional între măsurile de prevenție și reducere a efectelor pandemiei și redeschiderea ramurilor economice cele mai afectare de restricțiile impuse de autoritățile sanitare, s-a trecut la împărțirea tărilor în funcție de poziționarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu și pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron nu mai este demult endemică statelor africane în care si-a avut originea.
Avem astfel situații în care întoarcerea din state din afara UE, recunoscute ca destinații preferate de turiști în sezonul de iarnă se supune unor reguli mult mai drastice pentru turiștii imunizați decât întoarcerea din state membre UE, chiar dacă situația epidemiologică actuală este evident mult mai delicată ântre granițele Uniunii Europene.
Avem de asemenea situații în care, deși o serie de state non-UE au aderat la principiile certificatului verde European și și-au integrat bazele de date cu statele UE, în România acestea sunt tratate diferit.
Mai mult decât atât, în condițiile în care în România conformarea voluntară în ceea ce privește vaccinarea este la un nivel redus, adăugarea de restricții pentru persoanele vaccinate nu va rezulta decât într-un declin și mai accentuat al campaniei de vaccinare, precum și în descurajarea persoanelor deja vaccinate să facă doza booster.
Nu în ultimul rând, teama de un rezultat pozitiv (sau chiar fals pozitiv) înainte de întoarcerea în țară, ce ar avea ca efect carantinarea într-o țară străină, pe banii turistului (care de multe ori nu mai dispune de fondurile necesare), pierderea zborului de retur șamd, a dus la un nou val de anulări ale rezervărilor pentru lunile de iarnă, în care circulația turistică oricum era modestă.

PROPUNERE
Propunerea noastră este de a restabili criteriile de intrare în România pentru cetățenii care au schema completă de vaccinare, întrucât impunerea de restricții suplimentare pentru aceștia este un factor ce demotivează și poate întârzia sau chiar anula decizia de a se vaccina pentru persoanele care încă nu au făcut-o.
Propunem, de asemenea, înființarea de puncte de testare în frontieră, pe fluxul de intrare în țară, în așa fel încât călătorii obligati la testare să nu mai fie obligați să facă testul în străinătate, ci la intrarea în România. Pentru a facilita cât mai mult întregul proces, testarea inițială ar trebui să se facă cu teste antigen, urmând ca un eventual rezultat pozitiv să fie confirmat cu test PCR în urmatoarele 24 de ore, timp în care persoana testată pozitiv ar face carantină la domiciliu.

Funcționarea unităților de alimentație publică
În prezent, conform HG 1 din 5.02.2022, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități
de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul
restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor și la terase, precum și a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este permisă până la 50% capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00-22:00 în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
În județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori activitatea
cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor și la terase, precum și a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este permisă până la 30% capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00-22:00.
Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
PROPUNERE
Propunem ca accesul să fie liber pentru toți cei care prezintă certificatul verde, în cele 3 situații

1.persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la
finalizarea schemei complete de vaccinare

2.persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu
virusul SARS-CoV-2

3.persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai
vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de
ore

În acest context, propunem ridicarea limitei de oră și a limitei de capacitate.
Există o situație nereglementata: pentru persoanele confirmate pozitiv in valul 5, după ieșirea din izolare, chiar daca au avut si sunt negativi, in cazul in care sunt contacti direcți cu o alta persoana confirmata, vor sta 5 zile în carantină. Aceasta situație pune presiune operațională pe companii si administrație, fiind in imposibilitate să funcționeze dacă este necesara prezenta fizica si telemunca nu este o opțiune (cum este in cazul Horeca).
În acest caz, propunem să nu mai stea în carantină persoanele trecute prin boală în ultimele 90 de zile.
Oricât de greu a fost drumul și oricât de mari sunt provocările și nevoile în continuare, se cuvine să mulțumim public și să ne exprimăm recunoștința față de toți cei implicați și față de autorități, cu o mențiune și mulțumiri speciale acordate Direcției pentru ajutor de stat, precum și agențiilor județene, care s-au mobilizat peste așteptări, pentru a respecta calendarul schemei Măsura Horeca.
Avem încredere că dialogul constructiv și susținut va duce la rezultate bune și la obținerea măsurilor de sprijin în
continuare, de care industria are atâta nevoie.

În numele Alianței Pentru Turism,
Dragoș Anastasiu
Președinte APT
secretariat@aliantaturism.ro | www.aliantaturism.ro